Unde este inima ta?
Se spune despre ''inima'' ca este sediul sentimentelor, a motivatiilor, cu alte cuvinte ea ne arata persoana launtrica a fiecaruia. Cuvintele si actiunile noastre vorbesc cu putere despre ceea ce suntem in inima.
Din ce in ce, mai multi oameni cred ca fericirea lor depinde mult de factori externi. Ei cred ca a fi bogat inseamna a fi fericit. Totusi, realitatea e ca oamenii nu au devenit mai fericiti pe masura ce stilul lor de viata a devenit mai imbelsugat.
Tot mai multi oameni isi vand ''inima'' de dragul bogatiilor. Timpul le este incarcat cu activitati obositoare pentru a-si spori veniturile si ajung sa neglijeze lucrurile mai importante din viata.
Imagineaza-te in urmatoarele situatii: prizonier in lagarele de concentrare, sau naufragiat pe o insula pustie, sau ca pierzi totul in urma unui incendiu. Probabil ca te gandesti ca toata truda a fost in zadar. Gandeste-te, acum, la persoanele plecate la munca in strainatate cu scopul de a se realiza in viata dar care au sfarsit prin a-si pierde viata si te intrebi: la ce folos?
Nu iuta ca daca multumire in noi insine nu avem, acumularile vor imbogati pe altii.Viata noastra este mult mai importanta ca sa o irosim cu lucruri neimpotante. Asadar, unde e inima ta?
1 comentarii:
o izolare de „factori externi” nu prea e posibila, suntem in relatie cu ce se intampla in afara, pt ca suntem fiinte sociale. iar trairile interioare sunt si ele destul de aproape de „extern”, prin urmare o separare n-ar fi, dupa parerea mea, utila, decat in masura in care prin „extern” definim ceea ce e dincolo de lucrurile care ne-ar putea implini si, in momente cu totul exceptionale, am si reusi sa facem aceasta delimitare.
vandutul inimii „de dragul bogatiilor” l-as pune mai degraba pe seama dezorientarii. nu „de dragul bogatiilor” imi da cel mai mult de gandit, ci „vandutul inimii”, pentru ca bogatia in sine nu e nici rea, nici buna, depinde cum te raportezi la ea si, prin ea, la tine. iar pierdutul vietii in strainatate e mai degraba un caz izolat, nu o inevitabilitate. cred ca fiecare om poate fara nici o problema sa-si caute locul oriunde, cu singura conditie de a nu se instraina de el insusi.
cat priveste concret inima mea... nu stiu exact unde e, dar imi place sa sper ca va fi cam pe unde sunt si eu.
Trimiteți un comentariu